sâmbătă, aprilie 18, 2026
Acasă Blog Pagina 6

Franța și cooperativa Limagrain: cum au construit fermierii un gigant european

Spicul de aur
-
0
Franța și cooperativa Limagrain: cum au construit fermierii un gigant european

Fermierii francezi din Auvergne au creat Limagrain, una dintre cele mai mari cooperative agricole din Europa. Cum funcționează modelul și ce lecții poate aplica România?

În inima regiunii Auvergne, la poalele vulcanilor stinși din centrul Franței, un grup de fermieri a pornit acum mai bine de 50 de ani într-o aventură comună. Nu aveau atunci nici capital uriaș, nici influență politică. Aveau însă o idee simplă și puternică: împreună sunt mai puternici decât separat. Din acea idee s-a născut Limagrain, o cooperativă agricolă care astăzi este unul dintre cei mai mari jucători europeni în domeniul semințelor și cerealelor.

De la fermă la gigant european

La început, Limagrain a fost o cooperativă clasică, dedicată cerealelor produse de fermierii din regiune. Fermierii își uneau forțele pentru a vinde mai bine grâul și porumbul, obținând prețuri mai bune și acces la piețe mai mari.

Dar ambiția a mers mai departe. Cooperativele din Auvergne au înțeles că simpla vânzare de materie primă nu aduce valoare adăugată. Așa că au decis să investească în cercetare, procesare și branduri proprii. Astăzi, Limagrain nu mai este doar o cooperativă de fermieri, ci o companie globală cu filiale în zeci de țări, specializată în producția de semințe, produse de panificație și ingrediente alimentare.

Puterea semințelor

Una dintre cele mai mari reușite ale Limagrain este divizia sa de semințe. Compania este acum al patrulea producător mondial de semințe, cu branduri precum Vilmorin. Fermierii care au creat cooperativa sunt astăzi și acționari în această afacere globală, beneficiind direct de profituri și de acces la genetică de vârf.

Această integrare verticală – de la producția de cereale la cercetarea genetică și până la procesare – le permite membrilor să fie mai puțin vulnerabili la fluctuațiile pieței. În loc să vândă doar grâu la prețul pieței, participă la profitul obținut din semințe, făină și produse finite.

Cifrele succesului

Limagrain are astăzi peste 2.000 de fermieri membri și peste 10.000 de angajați în întreaga lume. Cifra de afaceri anuală depășește 3 miliarde de euro. Este o demonstrație clară că fermierii, uniți într-o structură solidă, pot concura cu marile corporații internaționale.

În același timp, cooperativa rămâne fidelă principiului său de bază: fermierii membri sunt nucleul, iar fiecare decizie majoră este luată democratic. Profiturile sunt reinvestite sau redistribuite membrilor, iar cercetarea este direcționată către nevoile reale ale fermierilor.

Lecții pentru România

România are o tradiție a cooperativelor agricolă, dar imaginea lor a fost afectată de experiența comunistă. Mulți fermieri încă privesc cu suspiciune ideea de a se uni într-o cooperativă. Și totuși, experiența franceză arată că acesta este drumul spre competitivitate.

Un fermier român care intră într-o cooperativă bine organizată ar putea beneficia de:
– putere de negociere mai mare la vânzarea cerealelor;
– acces la inputuri mai ieftine, prin achiziții comune;
– șansa de a participa la proiecte de procesare sau cercetare;
– stabilitate în fața volatilității pieței.

Cultura colaborării

Succesul Limagrain nu vine doar din cifre și investiții. Vine din cultura colaborării. Fermierii francezi au acceptat să își pună laolaltă resursele, să aibă încredere unii în alții și să gândească pe termen lung. În loc să concureze între ei pentru un preț mai bun la grâu, au ales să concureze împreună cu marii procesatori și traderi globali.

Această cultură a încrederii și a solidarității este, poate, cea mai mare lecție pentru România. Într-o piață globalizată, unde prețurile sunt dictate de burse și corporații, fermierii individuali au șanse mici. Dar uniți, pot construi structuri puternice care să le aducă profit și influență.

O poveste care inspiră

Astăzi, când vezi silozurile moderne ale Limagrain sau centrele lor de cercetare, e ușor să uiți că totul a început cu câțiva fermieri din Auvergne. Dar tocmai aceasta este frumusețea poveștii: nu e nevoie de un start grandios, ci de o idee bună, perseverență și unitate.

România are nevoie de cooperative puternice dacă vrea să își valorifice potențialul agricol. Iar Limagrain arată că acest lucru nu este doar posibil, ci și extrem de profitabil.

În fond, succesul nu vine doar din sol fertil sau utilaje performante. Vine și din puterea de a construi împreună.

California și migdalii cu microirigare: cum economisești apă într-o lume care se usucă

Spicul de aur
-
0
California și migdalii cu microirigare: cum economisești apă într-o lume care se usucă

California produce 80% din migdalele lumii, într-o regiune secetoasă. Cum folosesc fermierii microirigarea pentru a salva apă și randamente, și ce poate copia România?

California, statul care hrănește o bună parte din America și exportă produse agricole în toată lumea, trăiește de zeci de ani sub semnul secetei. Totuși, aici se produce peste 80% din migdalele lumii. Cum este posibil ca o cultură care cere apă multă să fie cultivată cu succes într-un loc unde fiecare litru este prețios? Răspunsul vine din inovație și disciplină: microirigarea.

Un paradox californian

Pe de o parte, California se confruntă cu restricții drastice de apă, rezervoare secate și râuri diminuate. Pe de altă parte, livezile de migdali se întind pe sute de mii de hectare, cu o valoare anuală a exporturilor de miliarde de dolari. Fără tehnologie, acest paradox nu ar fi fost posibil.

În ultimele decenii, fermierii californieni au înțeles că irigarea prin scurgere liberă sau prin aspersie consumă prea mult. Au trecut la microirigare: furtune de picurare așezate la baza fiecărui pom, care livrează apă și nutrienți exact unde este nevoie, fără risipă.

Datele care confirmă eficiența

Studiile Universității din California arată că microirigarea poate reduce consumul de apă cu 30–40%, păstrând sau chiar îmbunătățind producția. În plus, fertirigarea (aplicarea nutrienților odată cu apa) crește eficiența utilizării azotului și a potasiului, reducând poluarea apelor subterane.

Un fermier din Central Valley spunea: „Înainte irigam cu canalele deschise și pierdeam apă prin evaporare și scurgere. Acum știu exact câți litri primește fiecare pom și pot să ajustez zilnic în funcție de vreme și sol.”

Impact economic

Implementarea microirigării nu a fost ieftină. Investițiile inițiale în furtune, filtre, pompe și sisteme de control au fost mari. Dar în timp, fermierii au economisit bani din consumul redus de apă și fertilizanți, iar randamentele s-au stabilizat chiar și în anii secetoși.

În 2023, producția medie de migdale în California a fost de aproximativ 2.000–2.200 kg/ha, cu variații în funcție de zonă și condiții. Fără microirigare, aceste cifre ar fi imposibil de atins în contextul climatic actual.

Lecții pentru România

România nu produce migdale la scară largă, dar are culturi pomicole cu cerințe mari de apă: meri, peri, cireși, caiși. Secetele din ultimii ani au arătat cât de vulnerabile sunt aceste livezi. Implementarea microirigării, pe model californian, ar putea face diferența între profit și faliment.

De asemenea, microirigarea nu se aplică doar pomilor. Este tot mai folosită la viță-de-vie, la legume și chiar la culturile prășitoare, acolo unde fermierii doresc eficiență maximă.

Cum se aplică modelul

Un sistem de microirigare bine făcut începe cu analiza solului și a apei. Se instalează filtre care elimină impuritățile, se dimensionează corect presiunea și debitul, iar furtunele se așază la baza fiecărui rând. Cu ajutorul senzorilor de umiditate, fermierul știe exact când trebuie să pornească sau să oprească pompele.

Pasul următor este fertirigarea: nutrienții se dizolvă în apa de irigație și ajung direct la rădăcini. Astfel, se elimină pierderile și se maximizează eficiența.

O adaptare la viitor

California arată cum o cultură sensibilă la apă poate fi menținută profitabilă chiar și în condiții extreme. Nu e magie, ci management bazat pe date, tehnologie și rigurozitate.

Pentru România, lecția este clară. Dacă vrem să avem livezi productive și sustenabile în următoarele decenii, microirigarea nu mai este o opțiune, ci o necesitate. Așa cum fermierii californieni au învățat să transforme seceta într-o provocare gestionabilă, și fermierii români pot învăța să își asigure viitorul prin eficiență.

Noua Zeelandă și laptele pe pășune: cum fac fermierii profit cu vaci libere 300 de zile pe an

Spicul de aur
-
0
Noua Zeelandă și laptele pe pășune: cum fac fermierii profit cu vaci libere 300 de zile pe an

Fermierii din Noua Zeelandă cresc vaci de lapte pe pășune peste 300 de zile pe an, cu costuri reduse și profituri stabile. Cum funcționează acest model și ce poate fi aplicat în România?

Când spui „Noua Zeelandă”, imaginea care apare imediat în minte este aceea a dealurilor verzi, cu turme de vaci sau oi păscând liber. Dincolo de frumusețea pastorală, aceste pășuni sunt fundamentul unuia dintre cele mai eficiente și competitive sisteme lactate din lume. Fermierii neozeelandezi produc lapte la costuri printre cele mai mici la nivel global, își exportă produsele în zeci de țări și reușesc să mențină un echilibru între profit și sustenabilitate. Totul se bazează pe o filozofie simplă: vacile să pască iarbă cât mai mult din an, iar inputurile să fie reduse la minimum.

O țară mică, un gigant al laptelui

Noua Zeelandă are doar 5 milioane de locuitori, dar produce lapte suficient pentru a hrăni de 10 ori această populație. Exporturile de lactate reprezintă peste 20% din totalul exporturilor naționale, iar companii precum Fonterra au devenit nume globale. În 2024, țara a produs aproximativ 21 miliarde de litri de lapte, plasându-se în topul mondial, deși are efective mult mai reduse comparativ cu India sau Uniunea Europeană.

Secretul nu este volumul efectivelor, ci eficiența lor. Randamentele sunt atinse printr-un management extrem de disciplinat al pășunilor și printr-un sistem de creștere extensiv, adaptat perfect la climat și resurse.

Laptele din iarbă: filosofia neozeelandeză

Vacile de lapte din Noua Zeelandă petrec peste 300 de zile pe an pe pășune. În loc să fie hrănite cu furaje concentrate și cereale, baza dietei lor este iarba. Fermierii își organizează exploatațiile în parcele care se rotesc permanent, astfel încât iarba să fie păscută la momentul optim și să aibă timp de regenerare.

Acest sistem reduce enorm costurile cu furajele, care reprezintă cea mai mare cheltuială într-o fermă de lapte clasică. În fermele intensive din Europa, costul hranei poate depăși 60% din cheltuieli. În Noua Zeelandă, procentul este mult mai mic, iar rezultatul este un preț de producție al laptelui de aproximativ 0,30–0,35 euro/litru, față de 0,40–0,45 euro/litru în multe țări europene.

Randamente și profitabilitate

La prima vedere, randamentul pe vacă este mai mic decât în sistemele intensive. În Noua Zeelandă, o vacă produce în medie 4.500–5.000 litri de lapte pe an, față de 8.000–10.000 litri în fermele intensive olandeze sau germane. Dar cheia este costul de producție. Cu cheltuieli reduse și acces direct la export, profitul net pe litru de lapte este comparabil sau chiar mai mare.

Fermierii neozeelandezi preferă să obțină un volum mai mic per animal, dar la un cost minim și cu o amprentă ecologică mai redusă. În final, competitivitatea lor globală vine din acest echilibru între randament și cheltuieli.

Sustenabilitatea ca strategie

Noua Zeelandă promovează modelul de lapte pe pășune și ca instrument de marketing. Consumatorii globali sunt tot mai interesați de produse provenite din sisteme naturale, „grass-fed”. Laptele și brânzeturile cu etichetă „100% grass-fed” se vând la prețuri premium pe piețele internaționale.

În plus, sistemul reduce emisiile de carbon asociate cu producția de furaje și transportul cerealelor. Deși există discuții privind metanul emis de vaci, autoritățile și fermierii lucrează împreună la programe de reducere a impactului, inclusiv prin selecție genetică și aditivi alimentari.

Lecții pentru România

România are o tradiție puternică a creșterii vacilor pe pășune, dar acest model a fost marginalizat în favoarea fermelor intensive. În realitate, pășunatul controlat poate fi o soluție profitabilă pentru multe regiuni. Zonele de deal și munte, cu pășuni bogate, sunt ideale pentru un sistem inspirat din modelul neozeelandez.

Pentru a-l adapta, fermierii români ar avea nevoie de:
– o organizare mai bună a pășunilor, cu parcele și rotație;
– selecția unor rase mixte sau rustice, adaptate la pășunat și la producții moderate;
– cooperare pentru colectarea și procesarea laptelui, astfel încât să se creeze branduri locale de tip „grass-fed”.

Povestea care poate inspira

Un fermier neozeelandez povestea într-un interviu: „Nu încercăm să batem recorduri pe vacă. Încercăm să avem vaci sănătoase, să folosim cât mai mult iarbă și să producem lapte de calitate la un cost minim. Restul vine de la sine.” Această filozofie ar putea fi o sursă de inspirație pentru România, unde costurile mari și dependența de furaje importate fac fermele vulnerabile.

Noua Zeelandă a demonstrat că simplitatea, disciplina și respectul pentru resurse pot construi un sector lactat competitiv la nivel global. România are pășuni, are tradiție și are oameni pricepuți. Tot ce lipsește este o strategie coerentă care să transforme aceste atuuri într-un model sustenabil.

Danemarca și eficiența record în sectorul suinelor: ce pot învăța fermierii români

Spicul de aur
-
0
Danemarca și eficiența record în sectorul suinelor: ce pot învăța fermierii români

Danemarca are unele dintre cele mai performante ferme de suine din lume, cu randamente record și sustenabilitate ridicată. Ce practici folosesc și cum pot fi adaptate în România?

Când spui „Danemarca” în agricultură, gândul merge imediat la porci. Țara scandinavă, cu doar 5,8 milioane de locuitori, are un efectiv de peste 13 milioane de suine și exportă carne de porc în toată lumea. Dar adevărata performanță nu stă doar în cifrele absolute, ci în eficiența incredibilă a fermelor. Danemarca are unele dintre cele mai bune rezultate de reproducție și creștere din lume, cu un standard pe care mulți îl privesc ca pe o referință.

Cum s-a ajuns aici

La începutul anilor ’90, Danemarca era un jucător important în piața cărnii de porc, dar nu diferit de alte țări europene. Diferența a fost făcută de un plan național clar: investiții masive în genetică, nutriție și bunăstare animală, combinate cu politici ferme de biosecuritate și cooperare între fermieri.

Asociația Danish Agriculture & Food Council a creat o strategie comună: cercetare aplicată, standarde unitare și un sistem strict de monitorizare a performanței. Astfel, fiecare fermă, indiferent de dimensiune, a fost conectată la o bază de date unde rezultatele se comparau permanent. Cine era sub medie trebuia să învețe de la cei mai buni.

Performanțe care impresionează

Astăzi, scroafele daneze ating în medie 35 de purcei înțărcați pe an, un record european. În România, media este aproape la jumătate, în jur de 18–20. Rata de supraviețuire a purceilor este ridicată, mortalitatea redusă, iar creșterea în greutate este una dintre cele mai eficiente la nivel mondial.

Randamentul furajer este un alt punct forte. În fermele daneze, conversia furajului la porcii pentru îngrășat este în jur de 2,7 kg furaj/kg carne produsă, comparativ cu 3,5–4 în multe alte țări. Acest lucru înseamnă costuri mai mici, emisii reduse și profitabilitate sporită.

Cheia: genetică și nutriție de precizie

Succesul danez nu ar fi fost posibil fără programele de ameliorare genetică. Companii precum DanBred au creat linii de scroafe cu prolificitate ridicată și porci de îngrășat cu sporuri de creștere rapide și uniforme. Fermierii au acces la material genetic testat și monitorizat, ceea ce garantează performanțe stabile.

În paralel, nutriția de precizie a devenit standard. Hrana nu se dă „după ochi”, ci pe bază de rețete calculate la gram, adaptate fiecărei faze de creștere. Se folosesc furaje cu conținut optim de proteine și energie, suplimente pentru digestibilitate și sisteme de hrănire automată care ajustează cantitățile în funcție de consum.

Biosecuritatea, un pilon de neclintit

Danemarca a înțeles că orice epidemie poate distruge ani de progres. De aceea, biosecuritatea este dusă la extrem. Accesul în ferme este strict controlat, echipamentele și vehiculele sunt dezinfectate la intrare, iar vizitatorii trec prin zone tampon de igienă.

Rezultatul? Țara a reușit să țină departe boli precum pesta porcină africană, care a făcut ravagii în alte state europene, inclusiv în România. Această protecție a asigurat continuitatea exporturilor și încrederea piețelor.

Lecții pentru România

România are un potențial uriaș în sectorul suinelor, dar performanța este fragmentată. Multe ferme sunt mici, cu tehnologii învechite, iar biosecuritatea lasă de dorit. Lecțiile daneze pot fi aplicate etapizat:

  • investiții în genetică de top, prin parteneriate cu companii consacrate;
  • crearea unor cooperative sau centre de producere și furnizare a materialului genetic pentru ferme mici și medii;
  • introducerea nutriției de precizie, cu rețete personalizate și sisteme automate de hrănire;
  • aplicarea de protocoale stricte de biosecuritate, chiar și la ferme mai mici, prin reguli simple dar ferme.

O cultură a disciplinei și colaborării

Poate cea mai importantă lecție nu este tehnologia, ci cultura colaborării. Fermierii danezi au înțeles că doar împreună pot fi competitivi. Prin organizațiile lor, împărtășesc date, compară performanțe și învață unii de la alții. Această transparență, greu de imaginat în multe locuri, este cheia progresului.

Un model de urmat

Danemarca nu este mai bogată în resurse decât România. Nu are mai mult teren sau un climat mai blând. Dar are o strategie clară și o disciplină neabătută. Asta a transformat sectorul suinelor într-un campion european.

România nu trebuie să copieze integral modelul, dar poate învăța din el. Dacă fermierii români adoptă genetica modernă, nutriția de precizie și biosecuritatea strictă, iar statul sprijină formarea de cooperative și transparența datelor, sectorul porcin poate redeveni un pilon de export și un furnizor stabil pentru piața internă.

În fond, performanța nu este un mister. Este rezultatul unor decizii ferme și al unui drum urmat cu consecvență. Exact ce Danemarca a demonstrat lumii, iar România poate repeta.

Corteva Agriscience: Raportul de sustenabilitate 2024 arată cum inovația crește productivitatea fermierilor

Spicul de aur
-
0

Cel mai recent raport de progres al Corteva Agriscience privind obiectivele sale de sustenabilitate evidențiază modul în care progresele în inovație și tehnologie determină o productivitate mai mare pentru fermieri, protejând în același timp resursele noastre naturale.

Inovația și impactul sunt piloni centrali ai fiecărei alegeri strategice la Corteva. Astăzi, compania investește aproape 4 milioane de dolari în fiecare zi în inovație sustenabilă pentru a dezvolta tehnologii esențiale care ajută fermierii să rezolve unele dintre cele mai dificile provocări ale lor, de la presiunea dăunătorilor și bolilor până la fenomenele meteorologice extreme.

„În fiecare zi, fermierii se bazează pe soluțiile dezvoltate prin tehnologie avansată pentru a înfrunta provocări dificile. Corteva conduce efortul de implementare a inovației sustenabile pentru a-i echipa în acest sens. Suntem mândri să publicăm acest raport care detaliază modul în care fermierii beneficiază de produsele și parteneriatele noastre bazate pe tehnologie, maximizând productivitatea și profitabilitatea lor, reducând în același timp impactul asupra mediului,” a declarat Jean Ionescu, Country Leader pentru România și Republica Moldova.

În 2024, Corteva a înregistrat progrese semnificative în activitatea sa de a face agricultura mai sustenabilă prin tehnologie, inclusiv:

• 100% dintre soluțiile nou dezvoltate de Corteva aflate în pipeline respectă criteriile lor de sustenabilitate

• 22% din veniturile nete din divizia de Protecția Plantelor provin din produse noi, cu avantaje sustenabile

Raportul evidențiază, de asemenea, cele mai recente evoluții în trei domenii de inovație agricolă de ultimă generație, inclusiv tehnologia de editare genetică pentru îmbunătățirea procesului de ameliorare la plante, produse de origine natural pentru protecția plantelor și producția de materii prime pentru biocombustibili destinați aviației sustenabile.

Editare genetică

Editarea genetică utilizează tehnici avansate de ameliorare pentru a crea produse care pot îmbunătăți și proteja potențialul de producție, rezistând în același timp condițiilor de mediu dificile. Corteva lucrează la proiecte care permit oamenilor săi de știință să realizeze modificări precise care îmbunătățesc semnificativ potențialul de producție și reziliența plantelor, cum ar fi porumbul rezistent la necroza letală, cultura de sorg rezistentă la fitoparatzitul striga și meiul perlat cu rezistență prelungită la stocare.

Biocombustibili

Corteva implementează tehnologie pentru a dezvolta materii prime cu emisii reduse de carbon, pentru a contribui la satisfacerea cererii globale pentru biocombustibili de nouă generație, cerere care se așteaptă să se dubleze până la sfârșitul deceniului și să crească de opt ori până în 2050.

În 2024, Corteva a anunțat semnarea unui memorandum de colaborare pentru o viitoare societate mixtă cu compania BP pentru a furniza materii prime pentru biocombustibili destinați aviației sustenabile care să îndeplinească cerințele de reglementare ale Uniunii Europene. Aceste parteneriate contribuie la crearea de valoare pentru fermieri și la reducerea impactului potențial al extinderii biocombustibililor asupra terenurilor utilizate în prezent pentru producția de alimente.

Soluții de origine naturală pentru protecția plantelor

Fermierii caută soluții noi, de origine naturală, pentru a controla pierderile, a optimiza nutrienții și a gestiona stresul cauzat de mediul înconjurător. Portofoliul Corteva include soluții care ajută fermierii să se adapteze la schimbările climatice și să reducă emisiile din ferme. De exemplu, Utrisha™ N este un biostimulant inovator care îmbunătățește eficiența utilizării nutrienților și furnizează azot suplimentar direct plantelor; ajutând fermierii să își protejeze culturile și să își optimizeze potențialul de producție. De exemplu, în România și Republica Moldova, fermierii care au incorporat Utrisha™ N au înregistrat creșteri ale productivității de până la 10%, așa cum reiese dintr-un studiu Corteva desfășurat pe parcursul a trei ani. În ciuda provocărilor climatice, rezultatele au fost remarcabile, cu sporurile de producție la porumb crescând de la 700 kg la 1,5 tone pe hectar, rapița de la 200 kg la 700 kg pe hectar și cerealele de la 200 kg la 500 kg pe hectar.

Pe lângă Utrisha™ N, în 2024 Corteva Agriscience a introdus și diverse tipuri de soluții biologice în România și Republica Moldova, concepute cu moduri unice de acțiune, cum ar fi îmbunătățirea utilizării nutrienților, creșterea rezistenței plantelor la factorii de stres abiotic, secetă sau temperaturi extreme și îmbunătățirea proceselor de dezvoltare ale plantelor. Acestea includ produse inovatoare pentru o gamă largă de provocări agricole, cum ar fi fertilizantul lichid cu micronutrienți Keylate B, fertilizantul mineral StarterMn Platinum și fertilizantul mineral lichid BioForge®. Aceste produse îmbunătățesc în mod colectiv utilizarea azotului, corectează deficiențele de nutrienți, promovează o creștere echilibrată, întăresc rezistența culturilor la stres și îmbunătățesc nivelurile de carbohidrați pentru producții sporite, evidențiind angajamentul față de practicile agricole durabile și eficiente din regiune.

Începând cu 2025, fermierii români pot beneficia de inovații suplimentare din portofoliul Corteva Biologicals, cum ar fi Sosdia™ Stress Max, un atenuator de stres abiotic care ajută culturile precum porumbul să își mențină activitatea fiziologică și potențialul de producție în timpul secetei și altor condiții de stres. În plus, fermierii moldoveni pot utiliza fertilizantul foliar Kinsidro™ Grow+ ca soluție pentru a sprijini creșterea rapidă a plantelor și pentru a elimina blocajele de nutrienți în culturi precum grâul, rapița și porumbul.

Luate împreună, aceste inovații au potențialul de a revoluționa agricultura, satisfăcând cererea tot mai mare a consumatorilor.

Accesați raportul complet aici. 

Despre Corteva Agriscience  

Corteva Agriscience este o companie globală, eminamente agricolă, tranzacționată la bursă, ce combină inovația de vârf din industrie, implicarea clienților și execuția operațională pentru a oferi soluții la cele mai mari provocări agricole din lume. Corteva generează opțiuni avantajoase pe piață prin strategia sa unică de distribuție, împreună cu mixul său echilibrat și divers de semințe, produse de protecția a plantelor și servicii digitale la nivel mondial. Având în portofoliu unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de top în industrie, ce pot genera creșteri viitoare, compania se angajează să maximizeze productivitatea fermierilor, colaborand in acelasi timp cu părțile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând progresul generațiilor viitoare.  

Mai multe informații sunt disponibile pe www.corteva.ro  

Urmăriţi Corteva Agriscience pe Facebook, Instagram, LinkedIn, Twitter şi YouTube  

Spania, Almería: cum au înlocuit chimicalele cu control biologic pe 30.000 hectare de sere

Spicul de aur
-
0
Spania, Almería: cum au înlocuit chimicalele cu control biologic pe 30.000 hectare de sere

În Almería, peste 30.000 ha de sere sunt gestionate prin control biologic integrat. Cum au reușit fermierii spanioli să reducă pesticidele și să câștige piețele europene, și ce poate învăța România.

Dacă privești din satelit provincia Almería din sudul Spaniei, imaginea e uluitoare: un covor alb, continuu, care acoperă sute de kilometri pătrați. Sunt serele care hrănesc Europa, „marea de plastic” cum le spun jurnaliștii. Dar dincolo de dimensiune și tehnologie, povestea Almeríei este una de adaptare și curaj. Acolo unde pesticidele chimice păreau inevitabile, fermierii au reușit să schimbe paradigma și să treacă masiv la control biologic. Rezultatul: peste 30.000 de hectare de sere gestionate astăzi aproape exclusiv cu ajutorul insectelor benefice.

Cum a început schimbarea

La începutul anilor 2000, Almería era criticată pentru dependența uriașă de pesticide. Legumele ajungeau pe piețele europene, dar rapoartele de reziduuri chimice ridicau semne de întrebare. Supermarketurile din Germania și Marea Britanie amenințau că vor renunța la furnizorii spanioli. Fermierii erau presați între costuri mari, prețuri mici și cerințe tot mai stricte de calitate.

Momentul de cotitură a venit în 2007, când câteva organizații de producători, alături de institute de cercetare și autorități, au decis să implementeze la scară largă controlul biologic integrat. În loc de pesticide de sinteză, au introdus în sere insecte benefice: viespi parazitoide împotriva musculiței albe, buburuze împotriva afidelor, prădători naturali pentru trips și acarieni.

Rezultatele: o revoluție vizibilă în cifre

La început, mulți fermieri au fost sceptici. „Cum să lași niște insecte să îți protejeze culturile?”, se întrebau. Dar primele rezultate au fost spectaculoase. În doar câțiva ani, suprafața protejată biologic a crescut exponențial. Astăzi, peste 80% din cele aproximativ 35.000 ha de sere din Almería folosesc control biologic. Utilizarea insecticidelor chimice a scăzut cu 65%, iar în multe ferme s-a renunțat complet la ele.

Datele oficiale arată că exporturile de legume din regiune au crescut constant, iar încrederea consumatorilor europeni a revenit. Legumele din Almería nu mai erau asociate cu „reziduuri toxice”, ci cu „agricultură curată și sustenabilă”.

Ce înseamnă, de fapt, control biologic

Controlul biologic integrat nu este doar „eliberarea unor insecte bune”. Este o strategie complexă, în care fermierul creează un ecosistem controlat în seră. Se introduc insecte benefice în număr calculat, se monitorizează populațiile de dăunători și se intervine doar atunci când echilibrul este amenințat.

Astfel, musculița albă, care făcea ravagii în culturile de tomate și castraveți, este ținută sub control de viespi minuscule care îi parazitează larvele. Afidele, atât de periculoase pentru ardei și salată, sunt mâncate de buburuze aduse special pentru acest rol. Tripsul, greu de combătut chimic, este redus de prădători naturali ca Orius.

Rezultatul nu este doar reducerea pesticidelor, ci și un control mai stabil, fără cicluri de rezistență și fără efecte secundare toxice.

Impactul economic și social

La prima vedere, insectele benefice sunt mai scumpe decât un bidon de insecticid. Dar fermierii din Almería au descoperit că investiția se amortizează rapid. În loc să aplice tratamente săptămânale, plătind pentru substanțe, echipamente și forță de muncă, controlul biologic funcționează pe termen lung și reduce costurile ascunse.

Mai mult, fermierii au câștigat acces la piețe premium. Supermarketurile din nordul Europei preferă legume cultivate cu metode sustenabile și sunt dispuse să plătească prețuri mai bune. Astfel, fermierii spanioli nu doar că au supraviețuit presiunilor comerciale, dar au reușit să își consolideze poziția de lideri pe piața europeană.

Lecții pentru România

România are deja mii de hectare de solarii și sere, în special în sud și vest. Deși multe dintre ele folosesc încă pesticide clasice, presiunea pieței se simte și aici. Consumatorii sunt tot mai atenți la calitatea produselor, iar exporturile românești se confruntă cu cerințe stricte.

Almería arată că trecerea la control biologic este posibilă și rentabilă. Pentru fermierii români, pașii ar putea fi: colaborarea cu furnizori de insecte benefice, instruirea în monitorizarea populațiilor de dăunători, implementarea de protocoale de igienă și certificarea GlobalGAP sau ecologică.

O schimbare care inspiră

Astăzi, Almería este nu doar „grădina de legume a Europei”, ci și un exemplu de adaptare inteligentă. În loc să continue cu metodele tradiționale care îi aduceau critici, fermierii au îndrăznit să schimbe regulile. Au transformat o criză într-o oportunitate, au câștigat încrederea consumatorilor și au construit un model sustenabil.

România poate învăța din această experiență. Nu e nevoie să reinventăm roata, ci doar să adaptăm ceea ce deja funcționează la scară uriașă în Spania. Într-o lume în care piața cere produse curate, controlul biologic nu mai este un moft, ci o condiție pentru a rămâne competitiv.

Corteva Biologicals: soluții biologice inovatoare pentru protecția culturilor și agricultură sustenabilă

Spicul de aur
-
0
Corteva Biologicals: soluții biologice inovatoare pentru protecția culturilor și agricultură sustenabilă

Natura este ingenioasă, găsind mereu noi și mai bune modalități de a răspunde celor mai mari provocări. Pretutindeni în jurul nostru există exemple prin care natura oferă un avantaj – ajutând plantele să devină mai rezistente, insectele mai adaptabile, iar solurile mai sănătoase. Desigur, natura nu ia partea nimănui. Natura tinde spre echilibru. Odată cu insectele benefice care polenizează culturile, apar și evoluează si cele dăunătoare, care distrug culturile. Atunci când cultivă hrana de care depindem, fermierii trebuie și ei să găsească un echilibru – protejându-și culturile de dăunători și boli, fără a anula aceste beneficii ale naturii.

Produsele convenționale pentru protecția plantelor au jucat un rol esențial în producția de alimente. Cu toate acestea, fermierii se confruntă cu tot mai multe provocări cauzate de factori noi, precum temperaturile ridicate, seceta sau alți factori limitativi pentru producțiile ridicate și caută soluții noi pentru a-și proteja și îmbunătăți productivitatea, precum și sănătatea solurilor. Ei înțeleg că produsele biologice sunt o componentă esențială a programelor lor de management agricol, deoarece pot acoperi lacunele neacoperite de produsele de protecție convenționale sau pot spori productivitatea fiind soluții complementare. Un program integrat și holistic înseamnă că fermierii folosesc toate tehnologiile disponibile pentru a controla într-un mod vizibil dăunătorii, dar și pentru a-și ajuta culturile să depășească provocări mai puțin evidente, cum ar fi schimbările climatice, cerințele pieței de consum și rezistența dăunătorilor.

Produsele biologice sunt derivate din materiale care există deja în natură. Unele sunt organisme vii, precum bacteriile benefice. Altele, cum ar fi enzimele, provin din materiale naturale. Acestea sunt concepute să se integreze în practicile agronomice existente, completându-le cu scopul de a crește randamentele.

Produsele biologice oferă fermierilor mai multe beneficii, printre care:

• Protejarea investiției: De fiecare dată când o cultură suferă de stres provocat de căldură, secetă sau furtuni intense, potențialul de recoltă este afectat. Produsele biologice sunt esențiale pentru ca fermierii să protejeze acest potențial și investiția făcută.

• Diversitate: Acestea oferă noi moduri de acțiune care ajută la întârzierea apariției rezistenței dăunătorilor la ingredientele active.

• Sustenabilitate: Produsele biologice le oferă fermierilor opțiuni suplimentare, prietenoase cu mediul.

• Flexibilitate: Sunt adesea omologate pentru mai multe culturi și pot fi aplicate împreună cu soluțiile tradiționale, crescând eficiența operațională. Multe dintre ele sunt compatibile și cu practicile din agricultura ecologică.

• Niveluri maxime de reziduuri (MRL): Produsele de biocontrol pot fi utile în culturile destinate exportului, oferind o flexibilitate sporită privind limitele maxime admise de reziduuri. Acest lucru adaugă instrumente suplimentare pentru fermierii din acest segment.

Pentru că industria produselor biologice este în plină expansiune, apar pe piață constant noi companii și soluții. Atunci când aleg un produs biologic sau un partener, fermierii ar trebui să colaboreze cu persoane și companii de încredere, cu rezultate dovedite și știință solidă în spate, pentru a se asigura că aleg o soluție fiabilă.

Corteva Agriscience, companie internațională în știință și tehnologie agricolă, colaborează cu fermierii pentru a înțelege de ce au nevoie culturile lor la nivel agronomic și pentru a dezvolta soluții inovatoare, dovedite, previzibile și care protejează rezultatele de la finalul sezonului. Portofoliul Corteva Biologicals se bazează pe angajamente clare față de fermieri și pe parteneriatul cu aceștia pentru atingerea succesului. Una dintre modalitățile prin care Corteva își respectă promisiunea este asigurarea unui portofoliu biologic extins, cu eficacitate dovedită. Compania investește masiv în cercetare și testare, colaborând cu oameni de știință și fermieri din întreaga lume pentru a testa produsele și a determina modul optim de utilizare a acestora pentru rezultate maxime. Doar produsele cu eficacitate verificată sunt incluse în portofoliul Corteva Biologicals, ajutând fermierii să se adapteze la schimbările climatice și să reducă emisiile generate la nivelul fermei.

De exemplu, Utrisha™ N este un biostimulant care îmbunătățește eficiența utilizării azotului și oferă azot suplimentar direct plantelor, sprijinind sănătatea acestora și crescând potențialul de producție. Corteva a realizat recent o evaluare a impactului pe întreg ciclul de viață al produsului, comparând amprenta de carbon a producției de porumb în Europa cu și fără utilizarea Utrisha™ N. Evaluarea a arătat o posibilă reducere de peste 400.000 de tone CO₂e în patru ani – echivalentul a aproximativ 40% din totalul emisiilor GES Scope 1 și 2 ale Corteva. (Această informație și alte detalii privind eforturile Corteva pentru o agricultură durabilă sunt disponibile în raportul de impact recent al companiei.)

În România, Corteva oferă un portofoliu avansat de produse biologice, concepute pentru a îmbunătăți nutriția plantelor și toleranța la stres. De exemplu, Utrisha™ N crește eficiența utilizării azotului, stimulând fotosinteza, în timp ce Kinsidro™ Nutri și StarterMn Platinum optimizează absorbția nutrienților și creșterea plantelor. Pentru a susține culturile în condiții de stres biotic și abiotic, Sosdia™ Stress Max sporește rezistența plantelor fără a reduce capacitatea fotosintetică, iar BioForge® îmbunătățește toleranța la stresul chimic și termic.

Prin integrarea acestor soluții inovatoare, Corteva Biologicals oferă fermierilor un instrument esențial ca parte din sistemele integrate de management al dăunătorilor și de sănătate a solului. Aceste produse completează programele existente și oferă fermierilor o gamă mai largă de opțiuni pentru a avea succes și a produce alimente într-un mod sustenabil.

Despre Corteva Agriscience  

Corteva Agriscience este o companie globală, eminamente agricolă, tranzacționată la bursă, ce combină inovația de vârf din industrie, implicarea clienților și execuția operațională pentru a oferi soluții la cele mai mari provocări agricole din lume. Corteva generează opțiuni avantajoase pe piață prin strategia sa unică de distribuție, împreună cu mixul său echilibrat și divers de semințe, produse de protecția a plantelor și servicii digitale la nivel mondial. Având în portofoliu unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de top în industrie, ce pot genera creșteri viitoare, compania se angajează să maximizeze productivitatea fermierilor, colaborand in acelasi timp cu părțile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând progresul generațiilor viitoare.  

Mai multe informații sunt disponibile pe www.corteva.ro  

Urmăriţi Corteva Agriscience pe Facebook, Instagram, LinkedIn, Twitter şi YouTube  

SUA și revoluția „See & Spray”: cum a redus erbicidarea cu 80%

Spicul de aur
-
0
SUA și revoluția „See & Spray”: cum a redus erbicidarea cu 80%

Fermierii americani folosesc tehnologia „See & Spray”, cu camere inteligente și inteligență artificială. Rezultatul: consum de erbicid redus cu până la 80%. Cum funcționează și ce șanse are România să o adopte.

Pe câmpiile din Iowa sau Illinois, vara aduce spectacolul clasic al erbicidării: utilaje imense care traversează câmpurile de soia și porumb, lăsând în urmă mirosul chimicalelor și urme de roți adâncite în pământul umed. Timp de decenii, acesta a fost ritualul sezonului, un război repetitiv între fermieri și buruieni, unde singura armă era pulverizarea masivă. Dar în ultimii ani, un sunet nou a apărut pe câmpurile americane: un țiuit discret al camerelor și procesorului montat pe brațele sprayerului. Tehnologia „See & Spray” a început să schimbe modul în care fermierii privesc buruienile și, mai ales, modul în care aleg să le combată.

O idee simplă, o transformare radicală

Conceptul pare banal: de ce să pulverizezi erbicid pe toată suprafața, când buruienile sunt doar în anumite locuri? Ideea nu e nouă – fermierii au gândit-o de multă vreme –, dar până recent tehnologia nu permitea recunoașterea rapidă și aplicarea selectivă. Astăzi, datorită progreselor în inteligența artificială și viziunea computerizată, acest lucru este posibil în timp real, la viteze de lucru comparabile cu erbicidarea clasică.

„See & Spray” înseamnă utilaje dotate cu camere video de înaltă rezoluție, capabile să scaneze fiecare centimetru de teren în timp ce brațele pulverizatorului înaintează. Algoritmii de inteligență artificială identifică diferența dintre cultură și buruiană, iar duzele se deschid doar acolo unde trebuie aplicată substanța. Într-o singură trecere, fermierul obține controlul buruienilor fără a irosi soluție pe suprafețe curate.

Primele rezultate: 80% mai puține chimicale

John Deere, compania americană care a introdus această tehnologie la scară comercială, a publicat date impresionante. În fermele de test, consumul de erbicid a scăzut cu 77–80% la soia și porumb, iar randamentele au rămas identice cu cele din parcelele tratate integral. Fermierii nu doar că au redus costurile, dar au și diminuat impactul asupra mediului, ceea ce devine tot mai important pentru piețele internaționale și pentru opinia publică.

Un fermier din Nebraska declara recent: „E ca și cum aș fi schimbat complet regulile jocului. În trecut cumpăram tone de erbicide, acum cumpăr cu 70% mai puțin. Solul meu e mai curat, cultura nu suferă și buzunarul meu respiră.”

Dincolo de bani: impactul ecologic și social

Reducerea erbicidării cu 80% înseamnă mai mult decât economii financiare. Înseamnă o agricultură mai sustenabilă, cu reziduuri mai mici în sol și apă, cu o presiune mai redusă asupra biodiversității. În SUA, unde opinia publică este tot mai sensibilă la tema pesticidelor, fermierii care adoptă astfel de tehnologii câștigă nu doar profit, ci și imagine.

De asemenea, „See & Spray” atacă direct o problemă majoră: rezistența buruienilor la erbicide. Pulverizările uniforme, repetate, au creat „super-buruieni” rezistente, care necesită doze mai mari și combinații tot mai toxice. Prin aplicarea doar pe zonele cu probleme, presiunea evolutivă scade și se întârzie apariția rezistențelor.

Cât costă revoluția și cum se amortizează

Un sistem „See & Spray” nu e ieftin. Prețul unui sprayer John Deere echipat complet depășește 500.000 de dolari. Dar pentru fermele de mii de hectare, economiile la erbicide sunt atât de mari încât investiția se amortizează în 2–3 ani. Pentru fermele medii, soluția este închirierea serviciilor sau colaborarea cu prestatori care dețin echipamentele.

Un raport din 2023 estima că un fermier care cultivă 1.500 ha de soia economisește anual peste 60.000 de dolari doar din reducerea erbicidelor. În plus, imaginea mai „verde” deschide accesul la programe de sprijin și la contracte premium.

România și șansa de a sări direct în era AI

Pentru România, tehnologia „See & Spray” poate părea science-fiction. Dar realitatea e că, odată intrată pe piața europeană, ea se va răspândi rapid. Fermierii români se confruntă cu aceleași probleme: costuri mari cu erbicidele, rezistențe în creștere, presiune din partea politicilor de mediu.

Diferența este că fermele românești, deși mai mici decât cele americane, au avantajul de a putea colabora în cooperative. Achiziția comună a unui astfel de utilaj, utilizarea lui pe rotație între membri și negocierea colectivă cu furnizorii pot face tehnologia accesibilă și rentabilă.

Un viitor inevitabil

Agricultura globală se îndreaptă către precizie și sustenabilitate. Pulverizarea „la hectar” va deveni în scurt timp istorie. În locul ei, fermierii vor folosi date, camere, algoritmi și decizii la nivel de plantă. „See & Spray” este doar începutul.

Pentru fermierii români, lecția SUA este clară: tehnologia nu e un moft, ci o investiție strategică. Cine adoptă primul va avea avantajul competitiv, economiile și imaginea pozitivă. Cine așteaptă prea mult va rămâne blocat în metode costisitoare și tot mai ineficiente.

Revoluția a început deja peste ocean. Întrebarea este simplă: România vrea să fie parte din ea acum sau să rămână spectator la schimbările care vor rescrie regulile agriculturii mondiale?

Australia și Controlled Traffic Farming: cum crește productivitatea prin trasee fixe

Spicul de aur
-
0
Australia și Controlled Traffic Farming: cum crește productivitatea prin trasee fixe

Australia a revoluționat agricultura prin Controlled Traffic Farming: utilaje pe trasee fixe, compactare redusă, productivitate crescută. Cum aplică fermierii români acest model?

Australia este pionier mondial în Controlled Traffic Farming (CTF – agricultură pe trafic controlat). Ideea: toate utilajele circulă strict pe aceleași trasee, delimitate cu precizie GPS RTK (±2 cm). Astfel, doar 15–20% din suprafața fermei e compactată, restul rămânând aerisit, cu structură bună și porozitate.

Rezultate dovedite (Queensland University, 2018): creștere a randamentului la grâu cu 13–15% pe soluri nisipoase și reducere a consumului de motorină cu 25%.

Cum poate fi aplicat în România:
– compatibilizare a ecartamentului utilajelor (secerătoare, tractoare, semănători) pe aceeași lățime;
– investiție în RTK;
– delimitare și respectare a traseelor fixe;
– rotații de culturi adaptate.

Pentru fermele românești pe cernoziomuri, unde compactarea reduce infiltrarea apei și randamentele, CTF poate fi replicat etapizat.

Maria Cîrjă, Corteva Agriscience: „Cel mai bun Director de Marketing din România” la Gala Capital

Spicul de aur
-
0
Maria Cîrjă, Corteva Agriscience: „Cel mai bun Director de Marketing din România” la Gala Capital

Maria Cîrjă, Marketing Manager România și Republica Moldova la Corteva Agriscience, compania internațională de știință și tehnologie agricolă, a fost desemnată „Cel mai bun Director de Marketing din România” la Gala de Excelență în Management organizată de revista Capital.

Evenimentul celebrează realizările remarcabile ale liderilor de afaceri din întreaga țară, care conduc proiecte cu impact în domenii cheie precum marketing, vânzări, resurse umane și altele. Nominalizații au fost evaluați pe baza performanței manageriale, a deciziilor strategice și a relevanței contribuțiilor în domeniul lor de activitate.

„Este o onoare să primesc acest premiu și sunt profund recunoscătoare pentru aprecierea activității noastre la Corteva Agriscience. Această realizare reflectă angajamentul continuu al companiei față de inovația agricolă și rezultatele puternice pe care le avem pe piețele din România și Republica Moldova. Prin livrarea de tehnologii avansate, promovarea practicilor sustenabile și menținerea unei relații strânse cu fermierii, Corteva continuă să conducă și să modeleze viitorul agriculturii. Sunt mândră să fac parte dintr-o echipă dedicată care contribuie la progresul real al industriei,” a declarat Maria Cîrjă.

Cu aproape 25 de ani de experiență în agricultură și un doctorat în protecția plantelor, Maria Cîrjă și-a construit o carieră de referință în domeniu. Și-a început parcursul profesional după absolvirea studiilor în 1993, lucrând la Institutul de Cercetare Legumicolă și Floricolă din Vidra, lângă București. După o perioadă de trei ani în mediul academic, a trecut în sectorul privat, unde a petrecut un deceniu în funcția de director tehnic și de dezvoltare într-o companie multinațională agricolă. În 2007, s-a alăturat companiei DuPont Pioneer – una dintre companiile fondatoare ale Corteva Agriscience – ca manager de produs, fiind numită director de marketing pentru România și Republica Moldova în 2011.

La Corteva, Maria promovează activ agricultura sustenabilă, susținând genetica avansată și tehnologiile performante pentru a sprijini fermierii din regiune. Liderul de piață al Corteva în România a fost confirmat și în 2024, prin rezultate solide în segmente cheie. Potrivit Kynetec, companie globală de date și analize în agricultură, Corteva și-a menținut poziția de top pe piața semințelor de porumb, soia și rapiță. În domeniul protecției plantelor, compania a fost lider la erbicidele pentru cereale și rapiță, erbicidele post-emergență pentru porumb, precum și fungicidele pentru vița-de-vie și cartof.

Performanța de piață și abordarea inovatoare a Corteva reconfirmă rolul său de partener de încredere pentru fermierii români, contribuind la creșterea producțiilor și asigurarea sustenabilității pe termen lung a agriculturii.

Despre Corteva Agriscience  

Corteva Agriscience este o companie globală, eminamente agricolă, tranzacționată la bursă, ce combină inovația de vârf din industrie, implicarea clienților și execuția operațională pentru a oferi soluții la cele mai mari provocări agricole din lume. Corteva generează opțiuni avantajoase pe piață prin strategia sa unică de distribuție, împreună cu mixul său echilibrat și divers de semințe, produse de protecția a plantelor și servicii digitale la nivel mondial. Având în portofoliu unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de top în industrie, ce pot genera creșteri viitoare, compania se angajează să maximizeze productivitatea fermierilor, colaborand in acelasi timp cu părțile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând progresul generațiilor viitoare.  

Mai multe informații sunt disponibile pe www.corteva.ro  

Urmăriţi Corteva Agriscience pe Facebook, Instagram, LinkedIn, Twitter şi YouTube  

1...567...11Pagina 6 din 11

© spiculdeaur @ 2025